Menu
Testul DENVER, Denver Developmental Screening Test (DDST) a fost publicat pentru prima data in 1967, cu scopul de a oferi un sprijin specialistilor din domeniul dezvoltarii si sanatatii, in detectarea potentialelor probleme de dezvoltare la copiii mici. DDST a fost utilizat pe scara larga in Statele Unite si in alte tari din lume, inca imediat dupa publicarea sa. A fost utilizat in 54 de tari, a fost adaptat si standardizat prin studii profesioniste in peste o duzina de tari si a fost utilizat pana la acest moment pentru a evalua peste 50 de milioane de copii in intreaga lume. Ca rezultat al acestei utilizari extensive au fost trase concluzii importante, care au fundamentat revizuirea testului, aceasta concretizandu-se prin publicarea versiunii DENVER II.
La baza acestei revizii au stat patru motive principale: nevoia unor itemi suplimentari din domeniul limbajului, nevoia de a revizui normele care proveneau din 1967, nevoia de a revizui anumite caracteristici ale unor itemi (cum ar fi dificultatea in administrare si/sau scorare) si nevoia de a evalua gradul de potrivire al anumitor itemi pentru anumite subgrupuri specifice (cum ar fi cele definite de etnie, nivelul de educatie al mamei sau localitatea de rezidenta). O alta problema abordata in cursul reviziei a fost lipsa de sensibilitate demonstrata de versiunea originala a testului in predictia unor situatii sau comportamente viitoare, cum ar fi de exemplu performanta scolara.
O problema intuita de autorii testului se leaga si de utilizarea uneori incorecta si lipsita de acuratete a testului (fie in etapa de administrare a testului fie in cea de scorare), iar din acest motiv au fost dezvoltate si resursa multimedia pentru training, precum si testele de autoevaluare de la sfarsitul acestui manual.
Toate aceste posibile probleme au fost fundamentale pentru decizia de a revizui testul, de a-l restandardiza, de a modifica interpretarea sa, de a dezvolta resurse multimedia pentru formarea specialistilor si de a pune un accent mai puternic pe auto-evaluarea periodica a competentelor de interactiune cu testul.
Categorie: TEST PROIECTIV
Domeniu de aplicabilitate: teste proiective, evaluarea personalitatii, teste pentru specializarea psihologie clinica, consiliere si psihoterapie.
Testului arborelui este una din principalele probe psihologice utilizate în practica din diverse domenii: educationala, clinica, resurse umane, etc. Testul arborelui are doua mari valente diagnostice: una proiectiva si una metrica, de evaluare a nivelului dezvoltarii mintale.
Un aspect distinct in interpretare il constituie indicele lui Wittgenstein, cu ajutorul caruia psihologul poate stabili existenta unor evenimente traumatice în istoria subiectului si cu destul de multa precizie momentul când acestea au avut loc.
Rezultatul interpretarii tuturor aspectelor se concretizeaza în depistarea si descrierea caracteristicilor psihopatologice ale subiectului. Din acest punct de vedere, testul se încadreaza în categoria instrumentelor clinice de descriere (fara pretentia unei clasificari conform unui inventar exhaustiv), rezultatele constituind baza unei analize preliminare care nu urmareste o încadrare conform DSM sau ICD, ci identifica prezenta unor aspecte precum:
-întârzierea mintala sub forma retardului partial sau a infantilismului pur;
-simptomele regresive sau fixatiile la un anumit stadiu de dezvoltare, degenerescenta;
-tulburarile de gândire sau de atentie (fara a specifica amplitudinea exacta, aspectul psihometric);
-aspecte nevrotice ale personalitatii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesionala;
-trasaturi psihotice precum ar fi tendintele depresive sau cele maniacale, schizofrenia;
-existenta unor traumatisme în istoria subiectului.
Categorie: TEST PROIECTIV
Domeniu de aplicabilitate: teste proiective, evaluarea personalitatii, teste pentru specializarea psihologie clinica, consiliere si psihoterapie.
Acest test completeaza setul de manuale referitoare la desenul proiectiv, abordând o alta tema raspândita în munca psihologilor clinicieni (si nu numai), Persoana.
Desenul Persoanei abordează nu atât posibilitatea de a determina gradul de dezvoltare în funcție de aptitudinile de a desena ale unei persoane, ci calitatile psihodiagnostice clinice ale testului.
Printre conceptele explorate regasim pe cel de imagine corporala, care sta la baza presupusei proiectii a subiectului în personajele desenate sau imaginea de sine, în legatura directa cu înaltimea personajelor.
I
dentificarea este tratata în functie de alegerea sexului primului personaj. Amplasarea în pagina este pusa în legatura cu tipul si calitatile relatiilor subiectului cu cei din jur, precum si cu simbolistica spatiului, referitor la situarea subiectului pe axa depresie-optimism, sau introversiune-extraversiune.
Categorie: TEST PROIECTIV
Domeniu de aplicabilitate: teste proiective, evaluarea personalitatii, teste pentru specializarea psihologie clinica, consiliere si psihoterapie.
Acesta este cel de-al doilea test din seria de teste proiective de desen, fiind precedat de Testul arborelui (K. Koch).
In acest caz se pune accentul pe capacitatea testului de a releva tipul si calitățile relațiilor subiectului în cadrul familiei sale, prin familie întelegând toate modalitățile acestui tip de unitate, de la cea nucleară, continuând cu cele monoparentale, destructurate, compozite, extinse, și terminând cu cazul subiectului fără o minimă inserție socială sau rețea de suport social.
Întocmita sub forma unui formular ce se completeaza la fiecare aplicare a probei, grila ce însoteste manualul constituie un model de interpretare a oricarei probe proiective, în conformitate cu cele mai noi principii stiintifice din domeniu. Analiza desenului este una multi-stratificata, de la un plan global, la detalii, interpretarile având loc într-un câmp ce se restrânge pe masura confirmarii/infirmarii ipotezelor. Sunt reluate si aprofundate aspect ce tin de proiectivitate specifica desenului: amplasare, dimensiune, dispunerea si componenta familiei, calitatile liniei, culorile utilizate, etc
© Copyright 2024 www.psihologie-pitesti.ro
